Brain Washed…

Fără să mai dau alte comentarii, ceva ce m-a lăsat fără cuvinte…

are cineva vreo explicație, părere, impresie în legătură cu asta…?

Scurt metraj – Ce e aceea?

Nu de 21 de ori, ci de 70 de ori cîte 7…

Come what may și hai la film!

este un film în producția lui Manny Edwards și George D. Escobar, apărut pe 7 martie, anul acesta, un film așteptat de mulți, pe tema avortului.

Motto film: Psalmii 139:13 „Tu mi-ai întocmit rărunchii, Tu m-ai ţesut în pântecele mamei mele.”

Cînd începe viața adevărată?

Pus față în față cu realitatea și legalitatea problematicii avortului, Caleb pregătindu-se de un campionat național în timp ce mama sa se pregătește să se judece într-un caz major în fața Curții Supreme de Justiție, Caleb trebuie să decidă ce crede cu adevărat în această problemă. Are de făcut o alegere.

Orice va face va avea consecințe. Dacă alege argumentele pro-viață (anti-avort), e aproape de a pierde cea mai importantă competiție a vieții lui și sprijinul mamei sale. Dacă se ia după ce îi va spune mama sa, ar putea să cîștige titlul rîvnit, dar ar pierde inima colegei sale Rachel.

Împreună cu colegii și profesorii, Rachel nu doar că înțelege importanța și puterea argumentelor pro-viață, ci ajunge să le creadă cu toată inima. Viața, de la începuturile sale, existe ca să-L onoreze pe Dumnezeu.

Ceea ce e de remarcat este că filmul aduce aminte de stilul altor 3 filme scrise și regizate de Alex Kendrick, mult îndrăgite de tineri, de altfel, cu un mesaj puternic, același pentru toată trilogia: „Căci voi onora pe Cel ce Mă onorează.” (1 Samuel 2:30). Click pe fiecare imagine pentru detalii.

Trailer: Flywheel, Facing the Giants, Fireproof

Povestea lucrurilor

Cu ceva timp în urmă aduceam în vedere un film despre lanțul economiei și industriei pe Glob, și spuneam așa: Cel mai interesant, complex şi pertinent film pe care l-am văzut în legătură cu sistemul financiar, industrie şi economie, de la extragerea resurselor pînă la arderea lor în furnale, cum toate au legătură cu BANII. Lucrurile au rămas la fel în legătură cu filmul, doar că acum acesta are un site pe .ro dedicat special lui cu tot cu subtitrarea în limba română, ceea ce un pas înainte. Mai rămâne doar să fie promovat pentru ca lumea să știe… nu de film ci de ce se petrece la scară modială în aceste domenii.

Probabil că nu ai știut că producătorii și cei care creează toate lucrurile pe care le cumpărăm discută și dau detalii despre cît de scurtă poate fi durata de viață a unui produs (uzura planificată) astfel încît consumatorii să nu-și piardă încrederea și să-l cumpere din nou (uzura percepută). Take that! Sau te-ai întrebat vreodată cum se poate ca pentru un radio a cărui plastic a fost fabricat în Mexic, metalul extras din Africa de Sud, petrolul din Arabia Saudită, radio care probabil a fost asamblat în China și transportat pe vapor pînă în Europa apoi în magazinele noastre să coste… 4,99$ ?! Păi asta nu acoperă nici chiria pe raft ori salariile celor care îl transportă! Cine plătește pentru toată treaba asta? Take even more of that!

Un film ce trebuie văzut, nu durează mult (21 minute) și e foarte ingenios prin explicațiile folosite (grafice și verbale) dar mai ales prin ce anume transmite. Mulțumesc Ralucăi Florea pentru că m-a anunțat de apariția subtitrării în limba română.

Click pe banner pentru a ajunge la site.

Omul fără faţă

Revin aici cu o nouă recomandare de film. Filmul din titlul articolului este şi numele filmului (original title: The man without a face). Nu este vorba de nici un thriller sau film horror, ci este vorba de un film categorisit în rîndul dramelor.

Nu este o dramă ca oricare alte, dimpotrivă, finalul este unul executat cu măiestrie, iar morala, pentru cei care vor să o înţeleagă este una adîncă, o lecţie pe care puţini sînt dispuşi să o înveţe şi la modul practic.

Mel Gibson îl interpretează pe un profesor care în urma unui accident de maşină a fost ars pe majoritatea corpului, incusiv pe jumătate de faţă, lăsînd în urmă nişte cicatrici urîte. (de aici şi numele: Omul fără faţă) În maşină era şi un elev de-al lui, care a murit în incident. Din această cauză, profesorului îi este interzis să mai predea. Din cauză că se simţea vinovat pentru moartea elevului său dar şi din faptul că lumea l-a marginalizat din cauza aspectului său mai ciudat din cauza cicatricilor, acesta s-a marginalizat şi a fost marginalizat în acelaşi timp, timp de 7 ani. Era un on apoi un profesor genial. În oraş circulau tot felul de bîrfe în aceşti ani, lucruri oribile şi neadevărate despre el, acuzat de homosexualitate, pornografie, om nebun, “hamburger prăjit”. Bineînţeles, toate erau invenţii, însă nimeni nu s-a apropiat de el timp de 7 ani.

Asta pînă într-o zi cînd un copil care avea nevoie să fie pregătit pentru o admitere îşi face curaj şi vine la profesor pentru a primi îndrumări, tutoriale. Se întîmplă multe lucruri ciudate între timp, dar şi frumoase, cert e că aceştia doi devin prieteni foarte buni. Băiatul absolveşte în Marină, iar profesorul dipare pe undeva. Nu mai reţin exact, pentru că mă pregăteam să plec la un volley, şi am văzut finalul cu întrerupere :)

Dau mai jos trailerul filmului, poate o să îţi placă să-l căutaţi şi să-l vizionaţi, în caz că nu aveai ce vedea în viitorul apropiat.

Scena care m-a marcat profund pe mine este aceea în care, spre final, băiatul îi spune profesorului: “acum nu-ţi mai văd cicatricile…” Extrem de profund!!

Înţelegi?

Sau cînd le spune profesorul celor care-l investigau: “Asta e tot ce vedeţi*? Dacă asta e tot ce vedeţi, atunci nu mă vedeţi pe mine!”

Oare la cîţi oameni le vedem doar exteriorul? Oare pînă cînd o să continuăm să ne uităm doar la coperta cărţii, şi apoi să avem impresia că i-am citit paginile?**

Cuvintele mele nu sînt măiestrite cum aş dori să fie. Mi-aş dori să fie aşa pentru că subiectul aparenţelor false este în vogă şi majoritatea se încă se uită la jumătatea arsă de faţă, nu la cea sănătoasă. Uită că ambele jumătăţi ascund poate un întreg bun, superb şi plăcut.

__________________________________________________________________________

*se referea la cicatricile de pe faţa sa

**am mai scris de mult alte două articole pe tema aceasta, poate că te vor interesa, fiecare are o nouă ilustraţie: Uită-te la pagini! şi O radiografie a frumuseţii