Cetățean al Cerului

Nu mă întrebați cum. Pur și simplu stau așa, fără probleme. Ce, turnul din Pisa cum stă? :)

Am observat că de mititel pune obiectele în echilibru. Are o răbdare de fier și încearcă de multe ori până reușește. Cu accent pe „reușește”. Adesea îi iese de ne minunăm și noi cum de-a izbutit.

Arhitect, ar zice unii? Nu neapărat. Poate fi și tractorist, doar să fie primul și să aibă utilaje! Glumesc, evident :)

Cetățean al Cerului? Musai. Abia asta-i musai. Doamne, ai milă!

Fulgerică

Tudor este întâiul meu născut. Și acum îmi amintesc cum râdeam de bucurie cu lacrimi când am aflat vestea: e băiat! O veste bună, ca un episod mărunt a ceea ce a fost cândva VESTEA Bună. Fără să știu ce rezervă viitorul, mă bucuram. Mama era la fel de fericită, deși nu știu dacă era fericită că mă vedea pe mine fericit sau că urma să avem un băiețel. La cum o cunosc, cred că ambele, cu accent pe mine, că doară eu îi sunt soț :)

Au trecut anii și Tudor și-a conturat un caracter aparte, cum are fiecare copil. I-am zis Fulgerică pentru că brăzdează dușumelele apartamentului cu viteza luminii, zi de zi, ceas de ceas, clipită de clipită. Cu o energie demnă de fisiunea nucleară împarte fericire peste tot sub pașii lui apăsați și hotărâți (a propos, sub noi, în bloc, este un apartament foarte ieftin de vânzare). Și cât de bine i se potrivește această asociere… a fulgerului! Părinții lui știu mai bine.

În seara aceasta am citit cu el și toată familia din Ieremia 33:14-16, în anticiparea și pregătirea sufletelor și inimilor noastre de Sărbătoarea Nașterii Domnului:

14. Iată*, vin zile, zice Domnul, când voi împlini** cuvântul cel bun pe care l-am spus despre casa lui Israel şi despre casa lui Iuda.
15. În zilele acelea şi în vremurile acelea voi face să răsară lui David o Odraslă* neprihănită, care va înfăptui dreptatea şi judecata în ţară.
16. În zilele* acelea, Iuda va fi mântuit şi Ierusalimul va locui în linişte’. Şi iată cum Îl vor numi: ‘Domnul, Neprihănirea1 noastră’.

Momentan învățăm să stăm locului 2 minute, să ne rugăm și să nimerim lumânarea cu vortexul de aer format de buzele alea dulci pe care sper să le folosească doar pentru Dumnezeu. Așa să-i ajute Cel Bun, Neprihănirea noastră, a tuturor!

Anotimpul ei

De 1 an încoace suntem 4. Soția mea e născută primăvara, eu sunt născut vara, Tudor e născut toamna și Ilinca iarna – de parcă Dumnezeu a împărțin anul în 4 special pentru noi (eu Îl cred în stare).

Încă de la prima zăpadă simt că am intrat oficial în anotimpul ei, al Ilincăi. Știu că în general pe nimeni nu interesează pozele cu copiii unora sau altora (sau interesează așa, de pură curiozitate hobbistică) dar aici scriu pentru mine și pentru ei în primul rând. Am de gând să continui acest obicei, cât mă va lăsa timpul și dispoziția. Sper să mă țină și să încep să măresc nițel ritmul.

Acestea fiind zise, mulțumim Domnului pentru prima zăpadă din această iarnă din Dorohoi și, în același timp, pentru copii. Sper ca lui Fulguleț al meu (că de-aia-i așa rotundă și pufoasă) să-i ningă El toate binecuvântările cerului în anii ce-i stau înainte și zăpada să-i fie simbol al belșugului spiritual.

Bine-așa, Fulguleț! (în poze apare și Fulgerică – al cărui nickname va fi explicat într-un episod ulterior, aka Tudor):

Unu la unu

Nebunul zice în inima lui: „Nu este Dumnezeu!” (Psalmul 14:1)

Doar un om nebun ar putea spune că Dumnezeu nu există, nu-i așa? Și repede ne fixăm gândurile pe o anumită serie de oameni despre care noi credem că ar intra în această categorie.

La polul opus se află oamenii care spun că Dumnezeu există. Aici ne gândim imediat la noi, cei credincioși, și la comunitatea în care ne aflăm. Doar că poate exista o mică problemă…

Un om care știe că Dumnezeu există ar trebui să se poarte ca atare, adică să I se închine și să arate prin purtarea lui acest lucru. Ceea ce vreau să spun este că mă gândesc că dacă cineva zice că-L are de Tată pe Dumnezeu ar trebui să trăiască momente ce pot fi cu greu descrise, momente pline de har, momente în care să-L simți pe Dumnezeu permanent lângă tine, în mod real, chiar fizic, aș îndrăzni să zic. Această umblare cu Dumnezeu trebuie să fie atât de profundă și de strânsă, atât de intimă și de reală încât Dumnezeu ar trebui simțit… fizic! Să ne amintim că Moise stătea de vorbă cu Dumnezeu precum stătea de vorbă cu un prieten, unu la unu.

Oamenii Săi L-au experimentat pe Dumnezeu unu la unu.

Cine nu-L experimentează pe Dumnezeu în acest fel, intră în categoria celor din Ps. 14:1. Ceea ce spun nu este o exagerare. Dumnezeu dorește relații reale, autentice, ce pot fi simțite, auzite, pipăite, trăite și nu vrea o formă goală, o amorțire a minții, o eternă stare de gri, o păcălire teoretică ca și cum El ar exista în mintea ta dar în realitate El nu există în… inima ta.

Unu la unu, prezent acolo cu tine până la sfârșitul veacurilor. Unu la unu, El, puterea ta. Unu la unu, El, speranța ta. Unu la unu, El, fericirea ta. Unu la unu, El, mântuirea ta.

Enoh a umblat cu Dumnezeu.

Cât mai înseamnă astăzi „cu Dumnezeu”? Mai înseamnă unu la unu sau încet și trist, a început să înseamne altceva?

Unu la unu…

20160809_121131

De dimineață e mai liber…

tent-view

Doamne, auzi-mi glasul dimineața! Dimineața eu îmi îndrept rugăciunea spre Tine și aștept. (Psalmul 5:3)

Fiind aproape de parcul unde se joacă de obicei copiii mei, soția mi-a spus: „E bine de dimineață, e mai liber parcul și e răcoare.”

Corect. Dimineața este poate cel mai prielnic timp pentru multe. Zorii zilei aduc promisiunile și harul lui Dumnezeu înnoite pentru fiecare om care îi vede. (Plîngeri 3:22) De aceea este bine ca acest timp să fie dedicat lui Dumnezeu. Doresc să pot să fac din fiecare dimineață un timp consacrat Lui.

Îmi aduc aminte că într-o dimineață regele David și-a trimis poporul la război și el a mai zăbovit pe-acasă puțin. Ce a urmat a fost doar rezultatul păcatului și a alegerilor (priorităților) proaste de dimineață: moarte și disperare.

S-au sculat dis-de-dimineață și, după ce s-au închinat până la pământ înaintea Domnului, s-au întors și au venit acasă la Rama.  (1 Samuel 1:19a)

A iubi ca El

Noi iubim pentru că El ne-a iubit întâi. (1 Ioan 4:19)

 

A iubi înseamnă, printre altele, …

… nu doar a te opri din răzbunare, ci a face binele.

…nu doar a spune, ci a face.

… nu doar a privi, ci a ajuta.

… nu doar a rosti, ci a rosti adevărul.

… nu doar a merge o milă, ci tot drumul.

… nu doar a da, ci a te da.

… nu doar a ști cum a despre cum a iubit Isus, ci a iubi EXACT ca El.

we-love