De ce nu o să pun nume din Biblie copilului meu

Disclaimer: Îmi plac numele din Biblie. Mă numesc Andrei, deci ar fi culmea să nu fiu de acord cu a pune nume din Biblie copiilor.

Bun.

De ce nu o să pun nume din Biblie copilului meu? Pentru că:

1. Numele nu îl face pe om. Îmi aduc aminte de un episod dintr-o animație cu Motanul încălțat în care acesta pune nume la 3 ucenici. Unul dintre ei, neîndemânatic și fără nici un talent deosebit, primește un nume pompos de conte. Motanul încălțat spune: „… because in times like these, a good name is all you need.” Un nume, din Biblie sau nu, nu garantează absolut nimic. Copilul nu va fi mai credincios, mai plăcut Domnului, mai ascultător sau mai de succes. Nu își va face prieteni mai ușor, nu va recita mai frumos poezii și nici nu va învăța mai repede să meargă. Nu va fi sclipitor pentru că poartă un nume deosebit, ci va fi sclipitor mai degrabă dacă primește o educație aleasă, după Scriptură, într-un cămin plin de dragoste.

2. Numele ebraice nu au nicio relevanță pentru contextul actual. Se știe foarte bine că numele ebraice poartă semnificații speciale și erau / sunt acordate în funcție de anumite circumstanțe, bine gândite. Relevanța lor pentru cultura românească se duce spre zero.

3. Există și alte nume frumoase și deosebite. Dap, vești bune. Chiar există. Și oamenii chiar își numesc așa copiii. Și acei copii sunt deosebiți, așa cum se și numesc.

Desigur, a da nume unui om are o încărcătură deosebită. Cred că numele nu trebuie ales la întâmplare, dar nu cred că trebuie să ducem acest lucru spre extreme… pocăiești.

„…Because in times like these, a name is not all you need!”

Psalm

Although I am really scared,
I shall not want.

//

I am getting very thirsty,
But He leads me besides still waters.

//

He restores my soul,
When it falls to pieces.

//

The world is mean,
But I will fear no evil.

//

I feel poor but
My cup runneth over.

//

Surely goodness and mercy shall follow me all the days of my life: and I will dwell in the house of the Lord for ever.

Când îți întorci privirea spre El

Cînd îți întorci privirile spre El, te luminezi de bucurie… (Psalmul 34:5)

De multe ori ne trezim cu fața îndreptată spre orice, doar spre Dumnezeu nu. Uneori, chiar ne trezim dimineața, la propriu, cu fața (sau mintea) la tot felul de alte lucruri în afară de Dumnezeu. Deși El ar trebui să fie locul înspre care se îndreaptă mereu privirea noastră, constatăm cu regret că nu este așa tot timpul.

Am observat ceva: de fiecare dată când te concentrezi spre un alt lucru decât Dumnezeu, sfârșești nefericit – în schimb, atunci când îți întorci privirea cu adevărat spre Dumnezeu, găsești fericire și te luminezi de fericire. Și nu doar atât!

Când îți întorci fața spre El:

– regăsești scopul pentru care trăiești
– ești recunoscător pentru că ai păcatele spălate prin sângele Mielului
– fața și inima ți se luminează de bucurie și se umplu de pace
– nu mai vezi necazul ci Îl vezi pe Dumnezeu cum îți stă alături
– ești umplut de putere
– îți dai seama că este singurul care contează cu adevărat
– nu mai poți sta în picioare și te prăbușești înaintea Lui
– te ridici un om nou
– găsești cea mai de preț comoară a Universului
– ziua de mâine nu te mai preocupă

Ziua de azi, hotarul îngrijorării mele

sun-rising

Fiecare dimineață este un nou început al vieții noastre. Fiecare zi este un întreg. Ziua de azi reprezintă hotarul preocupărilor și îngrijorărilor noastre (Matei 6:34, Iacov 4:14). Ziua de azi este suficient de lungă ca să-L găsești sau să-L pierzi pe Dumnezeu, să îți păstrezi credința sau să cazi în deznădejde. (Dietrich Bonhoeffer, Meditating on the Word).

De prea multe ori nu am înțeles că ziua de astăzi este, de fapt, tot ceea ce am de la Dumnezeu. Ziua de ieri s-a dus iar ziua de mâine nu-mi aparține. Tot ce trebuie să fac eu este să trăiesc în prezent, nu cu regret în trecut sau cu îngrijorare în viitor.

Ziua de astăzi este limita îngrijorării mele. Până aici trebuie să mă îngrijorez, nu mai departe de atât. Este absurd să îți faci griji pentru ceva ce încă nu există: ziua, luna, anul care vine. Acolo doar Dumnezeu este prezent – iar prezența Lui nu este nimic altceva decât semn de binecuvântare și de… pace.

Ce bine ar fi dacă aș reuși în fiecare zi să-mi aduc aminte de acest adevăr și să folosesc la maxim acest dar de la Domnul: ziua de AZI.

Inundat? Dumnezeu te face să mergi pe apă

Cel mai liniștitor lucru este să știi dar și să crezi că Dumnezeu este în controlul TUTUROR lucrurilor. El controlează locul tău de muncă, sănătatea ta, banii tăi, miracolele din viața ta, lucrurile pe care le folosești, absolut totul.

Atunci când știi că Dumnezeu controlează fiecare milimetru al vieții tale, stai liniștit. Știi că deși bate vântul, Dumnezeu este cel care îi spune cât de tare s-o facă. Știi că deși ești inundat, Dumnezeu este cel care te poate face să mergi pe apă.

Legat de ceaiuri și sezon. Numai bune de știut! :)

Spiritul Craciunului

Crăciunul se apropie, însă odată cu el își face apariția și frigul. Și ce altă metodă avem pentru a face față frigului (pe lângă hainele groase) decât un ceai cald, numai bun  pentru a combate răceala :)

Vă prezentăm câteva ceaiuri, cu ajutorul cărora vă puteți trata în această perioadă:

  • Podbalul este recomandat pentru tuse. Este recomandat ca remediu împotriva tusei grase, căci diminuează in­fla­mația căilor respiratorii, favorizează ex­pec­torația și calmează eficient spasmele bronhiilor.
  • Mușețelul combate răceala și gripa. Datorită proprietăților antiinflamatoare și dezinfectante, mușețelul este un remediu excelent în caz de guturai sau gripă, căci ameliorează durerile de cap și de gât, scade febra și combate inflamația.
  • Sunătoarea tratează tulburările digestive. Infuzia de sunătoare este utilă în caz de enterocolită, gastrită hiperacidă, ulcer gastric, diaree, vărsături, senzație de grea­ță, dischinezie biliară, insuficiență hepatică și hepatită cronică.
  • Măceșele întăresc imunitatea. Fiind bogate în vitamina C și alți anti­oxi­danți, fructele de…

View original post 148 more words