De fiecare dată când scriu, mă uit la mine, încerc să mă examinez, să vad ce poate, ştie şi simte un om, pentru că din moment ce şi tu eşti om, este o mare posibilitate ca odată sa fi putut, ştiut şi simţi la fel ca mine. Tot ce scriu este pentru tine, cititorule. Poţi să îmi atragi atenţia, spunându-mi că ar trebui să scriu pentru Dumezeu, dar eu îţi zic asta: Dumnezeu nu are nevoie şi nici nu va avea niciodată nevoie de ceva ce eu aş putea să-I dăruiesc. Într-adevăr, eu am fost creat pentru a-L slăvi, şi fac asta prin scris, în cazul de faţă. Prin scris Îl slăvesc, dar scrisul e pentru tine.
Marea lucrare, marea misiune pe pământ, în jurul căreia se dau toate luptele, este minunea numită „om”. De fapt, dacă stau şi analizez Biblia, cam 80% este despre „cum” ar trebui să fii, şi nu despre „ce” ar trebui să faci. Vezi tu, Dumnezeu asta face, schimbă oameni, şi doreşte să-i transforme încât să fie oglindirea perfectă a imaginii lui Isus Hristos. Într-un cuvânt, El lucrează la caracterul nostru… clipă de clipă.
„Şeful” caracterelor, exemplul perfect este, evident, Isus Hristos. Să vorbim despre caracter. Ce este caracterul? Cred că este omul, în întregimea şi complexitatea sa, tot ce ţine de om. Dacă vrei să pui cuvântul „caracter” lângă Dumnezeu, nu ştiu ce-o să iasă, pentru că El este Absolutul.
Dacă te interesează subiectul acesta, respectiv caracterul, te încurajez să laşi întrebările tale la comentarii. Pentru a începe să înţelegem câteva noţiuni despre caracter, o să încep eu cu întrebări. Consider că aşa se „lipeşte” mai bine informaţia. Deci:
-Te naşti cu un anumit caracter? R:Nu, caracterul se formează. Te naşti doar cu un anumit temperament.
-Câte tipuri de caracter există? R:Câţi oameni, atâtea caractere. Lupta se dă pentru a ajunge la statura Domnului Isus Hristos.
-Poţi ajunge să ai un caracter perfect? R: Da, categoric, din moment ce Dumnezeu ne cere lucrul acesta. Oricum, nimeni nu a zis că va fi uşor, sau că toată lumea va reuşi. Totuşi, da, se poate.
-Pe ce fundament ar trebui să fie aşternut un caracter corect, bun, biblic? R: Dragoste. Temelia noastră pe care zidim este Isus Hristos. El este exemplul „in ultimatum” de dragoste. Vezi Ioan 15:12 „[…] să vă iubiţi unii pe alţii, cum v-am iubit Eu.” Cum ne-a iubit El? Am scris aici, în articolul Prieten cu Isus.
-Caracterul se poate distruge? R: Un DA, categoric. Atunci când te îndepărtezi de Sursa care construieşte şi menţine caracterul zidit, nu rămâne decât moloz şi murdărie.
-Temperamentul (flegmatic, melancolic, coleric sau sangvinic) poate influenţa caracterul? R: 0,001%, poate deloc. De caracter se ocupă Dumnezeu, nu temperamentul pe care îl ai. (aici aştept să fiu corectat).
Restul întrebărilor, oricâte ar fi ele, le aştept de la tine, să le discutăm împreună. Consider că este un subiect de discuţie vital, şi ar trebui să te opreşti măcar să te gândeşti încă o dată daca nu cumva mai ai de lucrat la caracterul tău. Între timp, ţine minte că El doreşte să ne aducă la caracterul acela ceresc, de slavă, şi că fără aşa ceva, nu prea ai cum să te bucuri în veşnicie.
Marea misiune a lui Dumnezeu nu este să ne facă mari oameni, mari slujitori ai Lui, ci misiunea Lui este să ne facă cum este Isus Hristos!
Te aştepţi să fie uşor? Nu va fi. Poate pentru schimbarea din viaţa ta o să trebuiască să plăteşti mult. Poate o sa zici că o să te coste, dar Dumnzeu zice: „Atunci plăteşte!”. Poate o să zici că o îţi pierzi statutul social, dar El zice: „Atunci, prăbuşeşte-te!”. Poate o să zici că o să fii omorât: „Atunci mori!”. Chiar te aştepţi ca să ajungi la caracterul Mântuitorului Isus Hristos neatins, neafectat? Fără cicatrici?
Poarta este strâmtă, iar calea este îngustă. Prea mulţi intră pe poartă şi apoi uită că mai trebuie să meargă şi pe o cale îngustă! Ziua Domnului se apropie, şi când va veni, va rupe totul! Orice ordine socială, orice ierarhie, orice statut pe care omul a crezut că îl are… TOTUL! Numai caracterelor cereşti nu li se va umple faţa de ruşine şi de spaimă, numai celor care au fost gata şi au şi plătit preţul.
El lucrează acum, în mod activ la caracterul tău. Te pregăteşte pentru veşnicie, dar totodată te-a pregătit şi pentru o slujbă pe pământ. Dumnezeu a ales ca tu să ai un caracter şi o mai bună dispoziţie pentru copii? Atunci lucrează cu ei! Vrea El să ai un caracter de cel apropiat tinerilor? Atunci condu-i! E greu?
Plăteşte preţul!
Primul gând 
:) Multumesc, Andrei pentru articol. A mers super la cafeaua de dimineata! Adica – vreau sa zic – mi-a prins bine. Sunt fascinat oridecateori pot asculta sau citi ceva adanc despre caracter. Sau despre cultivarea/construirea/formarea/modelarea/daltuirea caracterului – depinde de metafora care iti este mai aproape de suflet.
Caracterul e partea cea mai interesnta a unei persoane. Uneori atat de neasteptata, de „miraculoasa” as zice. De imprevizibila. „OMUL ASCUNS AL INIMII” – cum zice Scriptura.
Promit sa revin asupra articolului cand voi avea un pic de timp. Fii binecuvantat!
Mă bucur că ţi-a fost de folos! Aştept să te ţii de promisiune, fericitule! :)
ma bucur ca ai fost provocat sa abordezi subiectul asta, prinde bine :D am observat si discreta influenta PW ;;) astept si urmatorul subiect! >:D< be blessed!
temperamentul influenteaza caracterul..intrucat caracterul inseamna in mare parte (nu in totalitate) atitudini..teoretic vorbind,trasaturile de temperament iti influenteaza atitudinile…
Dar noi suntem exceptie de la regula pentru ca ,odata cu „adoptia”|de catre Tata,El Si-a pus in mod definitiv amprenta caracterului Sau frumos asuprapersonalitatii noastre :D
grea psihologia,si uneori poate fi pusa sub semnul intrebarii..simpla realitatea :D
Am revenit. Cred ca temperamentul nu poate influenta decisiv caracterul. Chiar daca o sa se supere „Bia” pe mine, afirm cu tarie: Caracterul se formeaza, temperamentul se poate modela. Daca temperamentul ar avea o contributie asupra caracterului – buna sau rea – atunci unii ar fi dezavantajati. Asta din cauza ca, sa zicem, sangvinicii ar fi mai sfinti decat colericii – prin natura lor. Ceea ce nu este adevarat.
De caracter, trebuie sa ne ocupam. Sa il cultivam. Sa-l construim cat mai asemenea lui Cristos. Cu privire la temperament Biblia nu este explicita, in sensul ca ar trebui sa il schimbam. Poate ne-ar veni mai usor sa comunicam cu ceilalti daca suntem mai echilibrati dpdv temperamental. Temperamentul e culoarea sufletului nostru. Caracterul este cladirea sufletului nostru. Suntem chemati sa zidim, sa transformam, uneori din temelii, un caracter sfant. Pentru toti cei care sunt in acest proces de transformare ii asigur ca au intrat la cea mai buna FACULTATE. Pe bune :).
Nu mă supăr, am aceeaşi părere,cel puţin am vrut să „sugerez” aceleaşi lucruri ca şi Happy :D
încă mai lucrez la exprimare :D
El e şefu’ :D