Ce s-a întîmplat cu muzica mea în română?

Sincer, nu ştiu.

Zilele acestea am vrut neapărat să ascult nişte melodii creştine noi în limba romînă, să le descopăr versurile. Zis şi făcut. Bag toată muzica în winamp, şi supriză: din peste 1000 de melodii, un sfert erau instrumentale, iar cea mai mare parte din ce a rămas era în engleză. Dau şi peste cîteva în limbă romînă, răsfirate. Le selectez, şi-mi dau seama că din 1000 de melodii, doar 44 erau în romînă. Aşa-ţi trebuie, Andrei! Ascultă de unde nu-i.

Oricum, nu-i stres, pentru că m-am apucat să le ascult, şi chiar daca era şi Speranţa (dex: formaţie de muzică romînească, cea mai ascultată şi îndrăgită de… părinţi şi bătrîni) şi altele pe acolo, versurile s-au dovedit a fi superbe…

Înţeleg şi în engleză, dar parcă tot ceva nu-i bine. Sunt romîn, Doamne, sunt romîn! Şi nicăieri nu-i mai bine ca acasă! Nicio muzică nu e mai bine percepută decît cea în limba ta nativă – părerea mea. M-am plictisit de ritmurile străine, pe meleaguri romîneşti. Dulcea noastră limbă mioritică, aşa cu multe defecte cum e ea, tot mai multe zice cînd îi este „dor” decît atunci cînd zdrăngănie celebrul „miss you” în surdină. De fapt şi de drept, care e problema noastră, celor care ascultăm aşa de multă muzică străină? Muzica romînească ce are? Dar de fapt, tot timpul coarnele cerbului vecinului au fost mai mari. Numai problema că americanii nu-s chiar vecini, dar ce contează! Deh, s-a emancipat romînu’. Creştinul romîn.

De fapt, singurele melodii pe care le mai ascultăm în limba romînă sunt cele pe ritmuri americane. Am dreptate? Toate genurile: de la rock şi pop pînă la hip-hop.

De fapt, suntem nişte fotocopii. Asta suntem. Preluăm totul din occident. Şi ia ghici! Vrei să vezi cum o să ajungă tinerii noştri dragi şi scumpi peste 10 ani? Uită-te în State şi vei afla. Îţi place ce e acolo? Mie nu.

Unde ne este muzica originală, fraţii mei? Romînă! Melodii frumoase, versuri pe măsură, pline de sens şi încărcătură spirituală grea. Unele melodii sunt reuşite. Dar cele mai multe, nu. Eu m-am plictisit de „You lift me up” în varianta „Tu mă ridici”. Da, sună fain, dar în engleză. Ce, noi romînii nu putem fi orginali? Sau ne urmăreşte păcatul orginar al lenei… Dar, care cîntece din romînă sunt traduse în engleză? Eu nu prea ştiu, poate mă ajutaţi, ăştia, cunoscătorii… sau cei care au pretenţia asta cel puţin.

Am analizat cu atenţie versurile cîntărilor astea „neo-occidentale”, sau pe romîneşte, copiile, şi ce crezi? Foarte diluate, foarte diluate. Şi date la volum maxim. Numai ritmul e de ele. Cum zicea la predică domnul Marius Cruceru, „Generaţia noastră ascultă muzica cu maţele, ficatul şi stomacul… aşa de tare e muzica dată acuma. Nu mai contează versurile, contează ca ceva să facă gălăgie în fundal. Aprindem televizorul, şi deşi nu ascultăm nimic la el, nu ne uităm, dar îl lăsăm acolo să facă gălăgie. Avem nevoie de zgomot pentru a ne satisface conştiinţele adormite, nu de muzică adevărată.” Mai trebuie să comentez ceva?

Prima dată cînd intrăm în casă, căutăm butonul de la unitate, să aprindem PC-ul, nu-i aşa? Butonul de la TV, să facă gălăgie.

Apoi, mă uitam ce versuri au fost scrise prin cărţile „Laudele Domnului” sau „Pe drumul credinţei”, „Harfa Evangheliei”… am rămas uimit, crede-mă. Versuri cu adevărat puternice, scrise de oameni în suferinţă, scrise de oameni adevăraţi ai credinţei. Imnuri de slavă! În afară de „Amazing Grace” (pe care l-am auzit în fiecare film cu pocăiţi), care la noi e „Măreţul Har”, nimic imnuri „neo-occidentale” preluate de noi. E bine: nu am avut ce prelua. Măcar atîta lucru bun :)

Nicolae Moldoveanu are peste 1000 de cîntări şi imnuri compuse prin închisori şi comunism, iar noi avem… peste 1000 de fotocopii, traduse prin…. Harul Lui, şi slava Domnului, că tare ne mai place zăngăneala! Oh da, maţele noastre se simt bine. Entuziasmul e maxim la întîlnirile de tineret, dar nu din cauză că ne-am lăsat atinşi tare mult de El, ci din cauza muzicii „îmbătătoare”.

Oh, dar ce bine ni se simte ficatul şi stomacul cînd ascultăm aceste ritmuri! ca să-l citez pe distinsul pătrăţos. În rest, fain tare creştinismul! Tot înainte, avem muzică faină, boxe puternice, şi maţe încă tinere…suportă ele, aşa că tot înainte, spre Ierusalim! Să intrăm pe porţile lui cu cîntări de laudă… copiate. Da, să cîntăm Domnului o cîntare nouă, pentru că este vrednic!