Isus a venit în lume ca să aducă separare

Să nu credeţi că am venit s-aduc pacea pe pământ; n-am venit să aduc pacea, ci sabia.
Căci am venit să despart pe fiu de tatăl său, pe fiică de mama sa, şi pe noră de soacra sa.
Şi omul va avea de vrăjmaşi chiar pe cei din casa lui.
Cine iubeşte pe tată, ori pe mamă, mai mult decât pe Mine, nu este vrednic de Mine; şi cine iubeşte pe fiu ori pe fiică mai mult decât pe Mine, nu este vrednic de Mine.
Cine nu-şi ia crucea lui, şi nu vine după Mine, nu este vrednic de Mine.
Cine îşi va păstra viaţa, o va pierde; şi cine îşi va pierde viaţa, pentru Mine, o va câştiga.
” Matei 10:34-39.

Misiunea Domnului Isus în lume a fost clară şi necesară: să aducă mîntuire întregii lumi. Misiunea Domnului Isus a fost una de separare a lumii, fix în două, ca cele două bucăţi ale perdelii Templului care s-au rupt în momentul morţii Sale pe cruce.

El a venit în lume ca să-i aducă dezbinare, nicidecum unitate. A venit să aducă războiul, nu pacea. A venit să despartă familiile, a venit să separe absolut totul. De ce? Pentru că era necesar şi fără asta nu se putea.

Cum Dumnezeu a despărţit lumina de întuneric şi apele de uscat, tot aşa El a despărţit Biserica Sa de lume, şi tot aşa, în ziua judecăţii vom fi despărţiţi, unul la dreapta iar altul la stînga, oile la drepta, caprele la stînga, cum tot El ne spune.

Poate ştii destule cazuri cînd ori soţul ori soţia se pocăiesc iar de atunci începe un adevărat chin şi dezbinare în familia respectivă, unde toţi au de suferit. Dacă ai citit cu atenţie versetele pe care le-am dat mai sus din Matei, o să observi că Domnul Isus deja ne anunţă de acest lucru. El ştia cu exactitate că din cauza Numelui Său se vor crea dezbinări şi zdrenţuiri de familii. Însă acest lucru este absolut necesar.

Dacă nu te rupi, nu te separi de păcatul în care trăieşti, dacă nu întorci spatele lumii acestia murdare, corupte, ucigaşe, iubitoare de bani şi de plăceri, dacă nu întorci spatele acestei lumi şi nu vii cu faţa spre Dumnezeu, spre singurul ce poate da mîntuire fără nicio plată n-o să poţi sta în picioare în ziua judecăţii şi vei fi condamnat la moarte pe vecie. E un adevăr biblic. Faptul că Dumnezeu te trimite în iad este o demonstraţie de dragoste pentru tine – dacă nu ai dorit să trăieşti cu El o viaţă întreagă, nu te obliga să-ţi petreci veşnicia alături de El… am parafrazat ceva ce am citit recent.

Separare, este nevoie să te sapari de lume, de modul tău cel vechi de viaţa care era păcătos şi să vii să cauţi sfinţenia Lui, prin jertfa lui Isus la cruce, care este tot ce a trebuit să fie plătit pentru plata păcatelor tale, oricît de oribile şi de profunde ar fi, oricît de negre şi ascunse – toate au fost plătite, fără excepţie. „El este credincios şi drept să ne ierte păcatele şi să ne curăţeasca de orice nelegiuire.” 1 Ioan 1:9

De aceea este atîta luptă în vieţile noastre: pentru că firea pămîntească şi păcătoasă nu poate înţelege firea din Dumnezeu, sfîntă şi desăvîrşită. Satan nu doarme, ci dă tîrcoale.

Căci vă voi scoate dintre neamuri, vă voi strînge din toate ţările, şi vă voi aduce iarăşi în ţara voastră.” Ezechiel 36:24 Vă voi strînge… asta implică faptul că am fost răsfiraţi şi separaţi. Dacă nu există un moment recunoscut de separare în viaţa ta, atunci eşti pierdut şi mîntuirea nu a intrat la tine.

Omul trebuie să fie separat de lume pentru a nu sta separat de Dumnezeu.

Separarea implică durere, lacrimi, multă suferinţă, şi mai multe lacrimi, şi mai multe probleme. Chiar vrei să scapi neatins, fără nicio rană, fără nicio cicatrice? Uită-te la El cît a îndurat pentru tine… oare nu se merită să faci la fel pentru ca apoi să te bucuri o viaţa împreună cu El? Te întreb, ca să te întrebi şi tu pe tine…

Nu uita niciodată că „Sîntem încolţiţi în toate chipurile, dar nu la strîmtoare; în grea cumpănă, dar nu deznădăjduiţi; prigoniţi, dar nu părăsiţi; trântiţi jos, dar nu omorîţi. Purtăm întotdeauna cu noi, în trupul nostru, omorîrea Domnului Isus, pentru ca şi viaţa lui Isus să se arate în trupul nostru. Căci noi cei vii, totdeauna sîntem daţi la moarte din pricina lui Isus, pentru ca şi viaţa lui Isus să se arate în trupul nostru muritor.”

2 Corinteni 4:8-11

Dumnezeu să ne binecuvînteze pe fiecare cu mult descernămînt, să ne binecuvînteze cu mai multe separări, ca să putem tînji după o revedere, o unire cu toţii sus acolo, pentru ca astfel, bucuria să ne fie deplină!

Publicat de

Andrei Jităreanu

Este o onoare şi un privilegiu să fii zdrobit de mâna lui Dumnezeu. Tocmai apropierea ei poate aduce sfinţire.

M-aș bucura să aud și de la tine...

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s