Conflictologia

Conflictologíe s. f., g.-d. art. conflictologíei 1. este știința care se ocupă cu studiul motivelor, cauzelor și consecințele care determină ori declanșează conflictele, precum și soluțiile de ieșire din conflict, alături de motivele pentru care nu trebuie să te cerți niciodată. [1]

Mărul discordiei, sau cum și de ce se intră în conflicte

Probabil că cei mai mulți au auzit sintagma „mărul discordiei” și știu că aceasta reprezintă motivul de cartă sau neînțelegere al unui conflict, dar poate mai puțini știu de unde provine aceasta. Uite, de aici:

„Toţi zeii au fost invitaţi la nunta dintre Thetis şi Peleu, cu excepţia zeiţei Eris, personificarea discordiei. Insultată, ea şi-a făcut apariţia la nuntă invizibilă şi a adus un cadou de nuntă sau l-a aruncat de la uşă. Cadoul era un măr de aTe kallisti, celei mai frumoaseur [2] („χρυσομηλιά”) pe care erau inscripţionate cuvintele „Te Kallisti” („Celei mai frumoase”). Hera, Atena si Afrodita au revendicat mărul şi s-au certat mult timp din cauza lui. Nici unul din ceilalţi zei nu a putut să îşi dea cu părerea, pentru că favorizând-o pe una din ele, atrăgea oprobriul celorlalte două.” (relatare din Iliada, Homer – Wikipedia)

Și acum, poate chiar și mai puțini știu că mărul discordiei este amintit și în Biblie, unde Asaf, autorul Psalmului 80, dă dovadă (zic eu, poate greșesc) de cunoștință a literaturii grecești.

Ne faci să fim mărul de ceartă al vecinilor noştri, şi vrăjmaşii noştri rîd de noi între ei.” Psalmul 80:6

Se intră în conflicte din lipsă de înțelegere și de empatie pentru celălalt, din lipsă de înțelepciune sau din gînduri și intenții greșite, cum voi vedea mai departe.

În conflicte se intră foarte ușor, simplu, aparent fără efort și cîteodată (sau de mult ori) fără să vrei. Biblia spune că vorbele unui nebun aduc certă, conflict: „Vorbele nebunului aduc ceartă, şi gura lui înjură până stârneşte lovituri.” Proverbele 18:6

Eu înțeleg de aici că fiecare dintre noi este predispus la nebunie (cu sensul de lipsă de înțelepciune) atunci cînd întrăm sau stîrnim certurile. Observ din acest verset că sensul nu este de la lovitură spre => ceartă, ci invers, de la ceartă spre => lovituri, iar cearta este adusă de către vorbe, nu de lovituri. Nici măcar nu este nevoie de un gest urît, în plan practic, palpabil, pentru a aduce ceartă. Este suficient să spui ceva nepotrivit, fără dragoste față de celălalt, ori cu scopul de a jigni și cearta e ca și începută. De asemenea, este suficient să fii ironic cu cineva și cearta poate începe.

Ironia în sine nu este păcat, dar poate duce la păcat dacă nu este făcută cu înțelepciune. Și Domnul Isus a fost ironic de multe ori, și Dumnezeu Tatăl la fel. Nu oricine este în stare să facă o ironie de calitate, fără să aducă supărare ori ceartă. Scopul ironiei din zilele noastre și-a denaturat ținta, care este aceea de a semnala o greșeală printr-o subtilitate artistică fără a jigni pe cel asupra căruia se vrea a se scoate în evidență greșeala. Acum, miezul ironiilor noastre (de prost gust de cele mai multe ori) este de a înjosi și de a ne scoate pe noi în evidență ca unii care sîntem mai buni decît cel ironizat: prea mult se linge în sus și se scuipă în jos…

Cum se iese din conflicte?

Ne spune Biblia cum: „Începutul unei certe este ca slobozirea unor ape; de aceea, curmă cearta înainte de a se înteţi.” Proverbele 17:14

Cu alte cuvinte, dacă îți „miroase” a ceartă, a conflict, fă tot posibilul să o întrerupi și să calmezi apele, că tot era vorba de ape în versetul mai sus amintit. Solomon ne atrage atenția că e mai ușor să stăvilești un rîu de la izvor, cînd e mic și abia dacă susură, decît atunci cînd ajunge la vărsare, unde eventual urmează o cascadă cu un pogorîș ce se anunță mortal.

Izgoneşte pe batjocoritor, şi cearta se va sfârşi, neînţelegerile şi ocările vor înceta.” Proverbe 22:10 – aici e simplu și acest verset explică foarte frumos cu un altul: „Cînd nu mai sînt lemne, focul se stinge; şi când nu mai este nici un clevetitor, cearta se potoleşte. După cum cărbunele face jăratec, și lemnul foc, tot așa și omul gîlcevitor aprinde cearta.” Proverbele 26:20-21

7 motive ca să nu te cerți:

1) Nu urmezi exemplul Domnului Isus: „El (Isus) nu Se va lua la ceartă, nici nu va striga. Şi nimeni nu-I va auzi glasul pe uliţe.” Matei 12:19 | „El (Domnul) nu Se ceartă fără încetare, şi nu ţine mânia pe vecie.” Psalmul 103:9.

2) Nu împlinești Scriptura, devenind neascultător de Cuvînt: „Nu faceţi nimic din duh de ceartă sau din slavă deşartă; ci în smerenie fiecare să privească pe altul mai presus de el însuşi.” Filipeni 2:3 | „[…] să nu vorbească de rău pe nimeni, să nu fie gata de ceartă, ci cumpătaţi, plini de blândeţe faţă de toţi oamenii.” Tit 3:2 (sînt ușor de ținut minte aceste pasajele din Biblie care ne spun să nu ne certăm și să nu cautăm cearta: doi-trei, trei-doi :)

2) Cearta aduce dezbinare: „Dacă iubeşte cineva cearta de vorbe, noi n-avem un astfel de obicei şi nici Bisericile lui Dumnezeu. […] Mai întîi de toate, aud că atunci cînd veniți la adunare, între voi sînt dezbinări.” 1 Corinteni 16-18. Cu siguranță că certurile, care au devenit obiceiuri în Biserica din Corint după precizările apostolului Pavel, aveau un aport mare la aceste dezbinări, scindări ori rupere de legături între cei de acolo.

3) Cearta aduce tulburare și împinge pe certăreți la fapte rele: „Căci acolo unde este pizmă şi duh de ceartă, este tulburare şi tot felul de fapte rele.” Iacov 3:16 Armonia este pierdută și se intalează disconfortul și anxietatea („Mai bine o bucată de pîine uscată, cu pace, decât o casă plină de cărnuri, cu ceartă!” Proverbe 17:1) iar în asemenea cadru, firea din noi, care este păcătoasă, păcătuiește făcînd fapte rele și necugetate. Ne face să ne purtăm ca niște oameni cărora le lipsește înțelepciunea, ca nebunii.

4) Cearta aduce osînda: „Cînd doi oameni vor avea o ceartă între ei, şi se vor înfăţişa înaintea judecăţii ca să fie judecaţi, celui nevinovat să-i dea drumul, iar pe cel vinovat să-l osîndească.” Deuteronom 25:1

5) Cearta aduce ocară: „Nu te grăbi să te iei la ceartă, ca nu cumva la urmă să nu ştii ce să faci, cînd te va lua la ocări aproapele tău. După cum cărbunele face jăratic, şi lemnul foc, tot aşa şi omul gâlcevitor aprinde cearta.” Proverbele 25:8

6) Cearta te poate face de rîs: „Când se ceartă un înţelept cu un nebun, să se tot supere sau să tot râdă, căci pace nu se face.” Proverbe 29:9

7) Cearta poate aduce în mod indirect necazuri și mai mari altora: „Unii, este adevărat, propovăduiesc pe Hristos din pizmă şi din duh de ceartă; dar alţii din bunăvoinţă. [..] cei dintâi, din duh de ceartă vestesc pe Hristos nu cu gînd curat, ci ca să mai adauge un necaz la lanţurile mele.” Filipeni 1:15,17.

Noi ne luptăm lupta cea bună și ne certăm „cearta” cea bună:

[…] căci e bine să fie partide între voi, ca să iasă la lumină cei găsiți buni.” 1 Corinteni 11:19. Acest verset îmi aduce aminte de o chestie care se predă la educație antreprenorială la liceu: competiția stimulează și menține nivelul de performanță și competență. Cu alte cuvinte, e bine și este de dorit să avem tabere, partide, părți în care să dezbatem diverse chestiuni, pentru ca ce este bun, adevărul să iasă la iveală, în felul acesta ambele tabere ieșind cîștigătoare. Disputele, însă, trebuie să aibă loc în dragoste frățească, așa cum ne învață Domnul Isus Hristos, pentru că în felul acesta certurile nu se vor mai isca, iar dacă au tendințe de a se aprinde, vor fi imediat înăbușite, chiar de la izvor.

Multă înțelepciune dă-ne, Doamne, ca să știm cum să nu ne certăm, și cum să discutăm fără să apară conflictul!
___________________________________________________________________________________________
[1] Definiție dată de mine, deoarece inițial am inventat acest termen, apoi am aflat că el există și că definește o știință conturată pe la sfîrșitul anilor ’50.
[2] Sursa imaginii

Publicat de

Andrei Jităreanu

Este o onoare şi un privilegiu să fii zdrobit de mâna lui Dumnezeu. Tocmai apropierea ei poate aduce sfinţire.

3 gânduri despre „Conflictologia”

  1. frumos articol
    un lucru la cre tre sa meditam mai mult „certa”si binenteles sa evitam astfel de momente…
    Fii binecuvantat si fie ca Tatal sa-ti daruiasca intelepciune in tot ceea ce faci!!!

  2. Pingback: A decide

M-aș bucura să aud și de la tine...

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s