înseamnă că scriitorul se blochează și efectiv nu mai poate crea nimic. Îl părăsește creativitatea. Pentru unii acest fenomen durează cîteva zile iar pentru alții ani întregi (Samuel Coleridge de exemplu, sau Harold Brodkey care și-a publicat romanul după 30 de ani de la începerea lui).
Putem vorbi de acest fenomen doar atunci cînd ocupația de bază este scrisul. Eu așa cred. Nu știu dacă putem numi în mod abuziv fiecare moment de neinspirație sau de mediocritate în procesul de creație un „writer’s block”, așa cum l-am văzut folosit în diverse ocazii. Nu putem spune că Ionel din clasa a 3-a are un blocaj din acesta pentru că nu știe să facă încheierii compunerii „Un pian pe fundul lacului” :)
I-aș spune „boala inspirației”. Aș fi curios dacă dintre cei care trec pe aici au experimentat așa ceva și dacă i-a influențat negativ în vreun fel. Foarte curios. De asemenea aș fi interesat de orice alte detalii suplimentare mi-ai putea da.
Articol scris de Anddij
Mulțumesc
Primul gând 
Detalii suplimentare cred ca se gasesc pe net. Eu am mai experimentat blocaje. Poate nu un writer’s block autentic, dar ceva asemanator. Nu cred ca doar scriitorii profesionisti trec prin asa ceva. :) Cred ca oricine a scris candva ceva cat de cat de calitate si apreciat, si a facut-o cu placere si inspirat, poate sa experimenteze writer’s block. E adevarat insa ca de multe ori nu e vorba despre writer’s block ci de o documentare insuficienta, o lipsa de idei sau de angoasa initiala a scrisului.
Parerea mea… :)
… sau lipsa de antrenament, de rezistență, de exercițiu… ar fi multe.