O fotografie pe care nu am făcut-o (3)

Aceasta este o fotografie pe care nu am făcut-o unei bucăți de cărbune aprins care se zvîrcolea și se zbătea printre alți cărbuni la fel de încinși ca el. Se bucurau cu toții. Scînteile săreau ca niște picături de apă dintr-o țîșnitoare de grădină și lăsau o dîră de fum în urma lor. Camera întreagă e caldă și luminoasă, un loc plăcut în mijlocul unei ierni ca-n basme. Printr-o situație nefericită, cărbunele a fost scos din jar și s-a stins imediat. Inima acelui om a înghețat tot mai tare pentru că și-a părăsit vatra, unde se încălzeau reciproc. Gerul de afară, din lume, i-a ținut inima sloi, și nici pînă în ziua de astăzi nu se știe ce s-a întîmplat cu acel cărbune ieșit din foc. Tot ce se mai vede este urma neagră, parcă de creion, lăsată în drum spre ieșire.