Graffiti – Opere de artă

Ce știi tu despre Graffiti? Cei mai mulți se gîndesc la ziduri mîzgîlite de gangseteri, de oamenii străzii, de cei care sînt văzut ca niște nelegiuitori, niște „outlaws”, ziduri încărcate cu vopsea cu diferite imagini și inscripții, uneori neînțelese, alteori foarte clare și/sau amenințătoare. Graffiti face parte acum din cultura străzii, o modalitate de exprimare nemijlocită a ideilor și trasmiterea de informații fără cenzură, spuse direct, pe șleau.

Istoria a ceea ce azi numim „Graffiti” datează încă de pe vreamea romanilor, cînd se puneau pe ziduri diverse lozinci pentru campaniile lor electorale, cu scopul de a ironiza sau de a satiriza pe guvernatori. Iată cum Graffiti s-a transformat în artă. Peste 100 de capodopere pot fi accesate din următoarele:

• 40 Stunning and Creative Graffiti Artworks
• Tribute To Graffiti: 50 Beautiful Graffiti Artworks
• Banksy – cel mai cunoscut artist de Graffiti, de origine britanică, plus Lumea în viziunea lui Banksy

_______

Dacă stau bine și mă gîndesc, și noi, creștinii ne asemănăm cu acei nelegiuiți, cu acei pe lîngă legea firească (păcătoasă) a lumii în care trăim, niște outlaws hăituiți din toate părțile de ceilalți oameni. Așa și trebuie să fim. Domnul nostru Isus Hristos, așa cum afirmă Biblia și cum s-a și împlinit, a fost pus în numărul celor fărădelege. Prin urmare, noi, care dorim să ne identificăm cu El, tot în același loc am fost așezați: pentru cei ce nu-L cunosc pe El, sîntem niște nelegiuți.

Bine, sîntem niște nelegiuitori (din prisma lumii firești) dar cum stăm cu acest Graffiti despre care vorbeam? Unde l-am întîlnit eu? Ah da, scrijelit ori scris pe băncile facultății, pe zidurile unor instituții, pe blogurile noastre. Se cheamă Graffiti pentru că mesajele pe care le lăsăm sînt ori neînțelese ori revoltătoare, prea directe și radicale, nemijlocite și nemediate – sau cel puțin așa ar trebui să fie. Singura problemă la noi, creștinii, este că nu tot timpul din vopseaua de Graffiti pe care o mîzgîlim peste tot devine operă de artă, tocmai pentru că plecăm de sub mîna Artistului.

O altă problemă este că uităm că noi zugrăvim pe inimile oamenilor, nu pe un zid rece sau pe un lemn de esență tare. Cum e oare să faci Graffiti pe inimă de om, te-ai întrebat asta vre-odată? Eu nu. Trebuie să fie tare interesant. Avînd în vedere că trebuie ca inima să fie păzită mai mult ca orice, căci din ea ies izvoarele vieții (Proverbe 4:23), bănuiesc că zugrăveala mea trebuie făcută cu grijă și tact de artist. Ce-aș putea vopsi pe inimă de om? Ei bine, hai să vedem despre ce zugrăveli de vorbește Biblia:

• „Am intrat şi m-am uitat; şi iată că erau tot felul de chipuri de târâtoare şi de dobitoace urâcioase, şi toţi idolii casei lui Israel, zugrăviţi pe perete de jur împrejur” (Ezechiel 8-10)

O zugrăveală urîcioasă înaintea Domnului, păcătoasă și urîtă de El. Putem zugrăvi lucrurile firii pămîntești, tot felul de idoli și lucruri spurcate pe inimă. Aici nu trebuie să intru în detaliu, căci știi care sînt acestea. Ai grijă să nu faci Graffiti cu aceste lucruri.

• „O, Galateni nechibzuiţi! Cine v-a fermecat, pe voi, înaintea ochilor cărora a fost zugrăvit Isus Hristos ca răstignit?” (Galateni 3-1)

Un alt tip de zugrăveală, a Omului, al Fiului lui Dumnezeu, Hristos Isus, Răscumpărătorul lumii. Pe Acesta să-L zugrăvești pe inimile oamenilor, tot timpul, cu cele mai alese și scumpe cerneluri, cu stropi mari de transpirație sau sînge roșu, dacă este nevoie… pentru culoare, căci merită și este vrednic. El, Hristosul, este opera de artă a noastră ce trebuie s-o zugrăvim pe inimile ale căror ziduri sînt încă gri și reci, dar pot căpăta culoare și căldură doar prin El, Hristosul.

Maratonul aprecierii – Ziua 3

Deja sîntem departe în maratonul nostru, am parcurs cîțiva kilometri buni, dar nu ne oprim aici, pentru că vrem să-l încheiem cu bine, nu? Al treilea scop propus la început este acel de a ne îndrepta privirile asupra elementului perturbator care nu ne lasă să apreciem pe ceilalți: inima noastră care are nevoie să fie înnoită.

8 motive pentru care ne este greu sau nu putem să facem aprecieri la adresa altui om:

1. Nu știm ce e aia „apreciere”;

2. Nu cunoaștem importanța pe care o are aprecierea în viața celui apreciat, prin urmare o neglijăm, fie din comoditate, fie din simplul fapt că nu sîntem obișnuiți să apreciem atunci cînd trebuie;

3. Nu putem vedea lucruri de apreciat într-un om;

4. Inima noastră nu este încă înnoită și pregătită pentru a face aprecieri. Aprecierea își are casa în inimă și de acolo pornește. Proverbe 4:23 spune: „Păzește-ți inima mai mult ca orice căci din ea ies izvoarele vieții.”

5. Avem o oarecare distanță între noi și cel ce trebuie apreciat – distanță determinată fie de diferența de vîrstă, fie de relația mai rece sau neutră în care ne aflăm. De aici rezultă…

6. …lipsa de curaj, îndrăzneală și frica de „ce va spune celălalt”, frica de reacția sa;

7. Nu știm ce anume să spunem drept cuvinte de apreciere, cum să concretizăm în vorbe aprecierea noastră – și de asta mă ocup vineri;

8. Nu sîntem obișnuiți să facem aprecieri (același tipar funcționează și pentru faptul că ne este greu să ne rugăm: pentru că nu sîntem obișnuiți, de aceea Biblia ne cere să ne deprindem cu rugăciunea, adică să ne obișnuim. Lucrurile funcționează exact și în cazul aprecierii, cum ziceam).

Mergem la Scriptură să vedem ce e de făcut:

Coloseni 3

8. Dar acum lăsaţi-vă de toate aceste lucruri: de mânie, de vrăjmăşie, de răutate, de clevetire, de vorbele ruşinoase, care v-ar putea ieşi din gură.
9. Nu vă minţiţi unii pe alţii, întrucât v-aţi dezbrăcat de omul cel vechi, cu faptele lui,
10. şi v-aţi îmbrăcat cu omul cel nou, care se înnoieşte spre cunoştinţă, după chipul Celui ce l-a făcut.
12 Astfel dar, ca nişte aleşi ai lui Dumnezeu, sfinţi şi preaiubiţi, îmbrăcaţi-vă cu o inimă plină de îndurare, cu bunătate, cu smerenie, cu blândeţe, cu îndelungă răbdare.
13. Îngăduiţi-vă unii pe alţii, şi, dacă unul are pricină să se plângă de altul, iertaţi-vă unul pe altul. Cum v-a iertat Hristos, aşa iertaţi-vă şi voi.
14. Dar mai presus de toate acestea, îmbrăcaţi-vă cu dragostea, care este legătura desăvârşirii.
15. Pacea lui Hristos, la care aţi fost chemaţi, ca să alcătuiţi un singur trup, să stăpânească în inimile voastre, şi fiţi recunoscători.

După cum observi, cuvintele cheie sînt 2 verbe, ce îndeamnă la acțiune: „a te dezbrăca” de omul vechi, de ce este rău în inima ta și „a te îmbrăca” cu o inimă plină de îndurare, smerenie, blîndețe, îndelungă răbdare, Dragoste.

2 Corinteni 5:17 „Căci, dacă este cineva în Hristos, este o făptură[1] nouă. Cele vechi sau dus: iată că toate lucrurile s-au făcut noi.”

Schimbarea aceasta nu vine dintr-o dată, brusc, ci are loc în timp. De aceea este important să perseverăm și să avem răbdare cu noi (apreciindu-ne unul altuia progresele). Degeaba îți propui acum la nivel de minte să apreciezi pe cineva dacă inima ta nu este schimbată și nu dorește acest lucru. Degeaba vrei să sari direct la a aprecia ca mod de viață, dacă nu ai schimbat rădăcina din care crește aprecierea: inima. Pentru a reda mai exact ce vreau să zic, o să folosesc o ilustrație, care poate zice multe cuvinte:

 

Ideea aparține lui Cătălin Pinghireac și transpunerea grafică se atribuie blogului La Anddij

Izvoarele vieții ies într-adevăr din inimă. Atunci cînd cineva mă apreciază mă simt însuflețit (a însufleți = a da viață), deoarece din inima celui ce a făcut aprecierea a ieșit un izvor ce dă viața, izvorul aprecierii. De aceea vă îndemn, în dragostea lui Dumnezeu, să vă schimbați inima și s-o îmbrăcați ci dragostea Lui pentru a face din ea un izvor din care țîșnește aprecierea, apreciere care poate însufleți un om mort spiritual.

Egalități

Coloseni 3:15 „Pacea lui Hristos, la care aţi fost chemaţi, ca să alcătuiţi un singur trup, să stăpânească în inimile voastre, şi fiţi recunoscători.”

Ce anume să stăpînească în inimile noastre? Pacea lui Hristos și recunoștința. Cum ziceam, dacă nu ești mulțumit cu ce ai tu bun, nu știi să fii recunoscător, n-o să poți vedea lucurile bune de apreciat în celălalt. Îți mai amintești egalitatea (ce bine că am făcut mate- info înainte de Litere!) din 1 Timotei 6:6?

• evlavie + mulțumire = mare cîștig

Oare putem încropi și o egalitate din care să rezulte aprecierea, conform Coloseni 3:15?

• pacea lui Hristos + mulțumire =  apreciere

Rezumat:

<><Ne este greu sau nu putem să facem aprecieri la adresa unui om pentru că nu știm ce este aprecierea, nu-i cunoaștem importanța ei, nu știm și nu găsim lucruri bune, de apreciat în celălalt, inima noastră nu este înnoită și umplută de dragostea lui Dumnezeu, ne este frică de celălalt și de reacția sa ori sîntem într-o relație distantă sau neutră cu el/ea, nu știm cum să așezăm în mod practic, în cuvinte aprecierea pe care dorim să o facem și nu sîntem deprinși, obișnuiți să apreciem.

<><Însuflețirea unui om, aducerea la viață, învioararea, încurajarea lui vine din inima noastră din care a izvorît aprecierea. Din inimă ies izvoarele vieții. (Proverbe 4:23)
___________________________________________________________________________________________
[1] zidire (Conform traducerii Cornilescu)