Despre autor și blog

Numele meu este Andrei, sunt fericitul soț al unei soții dăruite ca o binecuvântare din partea lui Dumnezeu și tată de 2 copii, băiat și fată.

Acest blog este un jurnal personal, început în decembrie 2007, unde scriu uneori articole despre Dumnezeu, credință, viață, jurnal personal de tătic. L-am numit Primul gînd (citește aici de ce).

Este un blog scris cu mult suflet, din pasiune pentru Dumnezeu și litere, un blog decent și simplu. Cred că cel mai bine vei putea să-ți formezi o opinie despre conținutul său citindu-l.

Direcția blogului: un prim gând al zilei întreptat spre Dumnezeu, Cel care ar trebui să ocupe pr1mul loc în fiecare aspect al vieții oricărui om.

Foarte multe articole s-au pierdut deoarece am renunțat la a scrie pe domeniul andreijitareanu.ro (unde am început să public tot mai rar, până m-am pierdut pe drum și am rătăcit multe lucruri) însă acesta este locul unde am debutat și intenționez să continui pe viitor.

Blogul are și un newsletter în care sunt trimise articolele noi pe mailul indicat de doritor.

Scrisul este o terapie pentru mine. Într-o viața și așa imprevizibilă și haotică, parcursă într-un ritm mult mai rapid decât ne-am dori poate, așezatul literelor mă ajută să încetinesc, să-mi adun și să-mi ordinez gândurile. Mă ajută să gândesc cu voce tare – și de toate este nevoie atunci când dorești să te apropii de Dumnezeu.

Ce cred eu:

• Toți oamenii sunt păcătoși și lipsiți de slava lui Dumnezeu, prin urmare sunt despărțiți de Dumnezeu (Romani 3:23, 6:23);
• Oamenii sunt în stare să răspundă chemării și inițiativei de împăcare a lui Dumnezeu (2 Corinteni 5:19-20, Ioan 5:40, 12:48, 20:31, Matei 23:37);
• Dumnezeu primește pe oricine dorește acest lucru cu brațele deschise (Ioan 3:16,Efeseni 1:13, Romani 10:21, 1 Petru 3:9, 1 Timotei 2:4, Matei 11:28)
• Jertfa Domnului Isus Hristos oferă posibilitatea de a fi mântuit oricărui om care crede (Romani 4:5, 2 Corinteni 5:21, 1 Petru 3:18);
• Harul lui Dumnezeu arată tuturor Adevărul Evangheliei, pentru ca toți să-L cunoască și să poată răspunde cu credință (sau necredință) (Tit 2:11, Romani 1:16-2:16, 11:32, 2 Corinteni 4:3-6, Ioan 12:32);
• Toți cei care se fac vinovați de necredință vor fi osândiți (2 Tesaloniceni 2:10, Ioan 3:18, Fapte 7:51, Romani 4:5);
• Siguranță veșnică pentru toți cei ce cred cu adevărat (Romani 8:38-39, Efeseni 1:13-14, Ioan 20:31).

Electronically yours,

Andrei Jităreanu